1. Formuleazã mai jos întrebare care te preocupã, formuleaz-o aºa cum „iþi vine”!
2. Încearcã apoi sã o analizezi, sã delimitezi conþinutul presupus de întrebare ºi sã o reduci la o întrebare clarã ce poate fi verificatã printr-un singur experiment.
3. Observaþii
4. Nedumeriri

Consider cã îndemnurile de mai sus sunt atât sfaturi folositoare pentru „a avea succes ” în acest proiect cât ºi sfaturi pentru o viaþã mai organizatã ºi plinã de realizãri.

1. Care sunt fenomenele naturale cele mai importante?
2. Putem sã alegem un mediu controlat asupra cãruia sã intervenim cu diferite efecte ale fenomenelor naturii astfel încât la sfârºit sã putem observa care „plantaþie” a crescut într-un mediu mai bun.
3. „Plantaþia” trebuie sã fie aceeaºi
4. Nu sunt sigurã cã experimentul este realizabil.....

Consider cã aceºti paºi spre conºtientizarea abilitãþilor noastre, tot acest drum care trebuie parcurs pentru a ne da seama ce opþiuni sunt cele mai bune pentru noi, ar trebui fãcuþi la ºcoalã. ªcoala din ziua de azi ne transformã pe toþi în roboti ºi ne pierdem adevãratele valori atunci când nu ne dãm seama de talentele pe care le avem si mai ales atunci când nu ne sunt recunoscute ºi apreciate. Astfel, realizând mai devreme abilitãþile noastre putem avansa ºi ne putem forma din timp. Cred cã acest proiect ar trebui prezentat si elevilor din clasele I-VIII ajutându-i sã-ºi gãseascã afinitãþile. Sper ca la finalul acestui proiect sã reuºesc sã îmi rãspund la unele întrebãri, sã înþeleg ceea ce se întâmplã în jurul meu ºi sã îmi gãsesc încrederea de care am nevoie pentru a mã putea afirma.

1. Care este efectul cãldurii asupra vitezei de creºtere a mucegaiului?
2. Influenþeazã cãldura viteza de creºtere a mucegaiului?
3. Cãldura mãreºte viteza de creºtere a mucegaiului
4. Conteazã tipul de pâine?

Este important sã fiu preocupatã de ceea ce vãd ºi de ceea ce se întâmplã în jurul meu, sã nu trec nimic cu vederea

1. Cum putem face obiectele invizibile?.
2. Este adevãrat cã se pot aºeza mai multe oglinzi care sã reflecte lumina în aºa fel încât sã facã obiectele invizibile?
3. În ceea ce priveºte posibilitatea de a face obiectele invizibile, am gãsit ceva informaþii într-o revistã: „Primul dispozitiv de invizibilitate din lume este descoperirea care s-a situat pe locul al cincilea. Acesta a fost creat de o echipã de cercetãtori britanici ºi americani ºi a fost construit în Statele Unite, la cinci luni de la demonstrarea teoreticã a posibilitãþii de a face obiectele invizibile. Dispozitivul funcþioneazã pe principiul cã un obiect poate deveni invizibil dacã lumina care îl ajunge nu este reflectatã normal ci forþatã sã se împrãºtie în jurul obiectului fãcându-l sã disparã.”

Se pare cã, în mare parte, respect „reþeta” ...deºi un jurnal mi se pare un pic exagerat, înþeleg utilitatea. Cu toate acestea nu cred cã voi avea vreodatã un astfel de caiet...Sunt insa mulþumit cã subiectul ce mã preocupã cel mai mult se aflã in lista de exemple de posibile subiecte de interes. Însã lucrul ce mã incintã cel mai mult este cã s-a folosit o sintagma ce se regãseºte destul de des in discuþiile mele: „a fi capabil sã contribui cu adevãrat la evoluþia omenirii”

1. Existã viaþa pe alte planete?
2. Existã apã, sub formã lichidã, pe Marte?
3. Acest experiment ar necesita sute de alte experimente, care sã poatã face posibil rãspunsul unei astfel de întrebãri.
4. Sunt prea multe cred...

Probabil oboseala e de vinã pentru impresia lãsatã (tocmai am venit de la ºcoalã), dar, pânã acum, tonul ºi sfaturile mi se par mai degrabã potrivite pentru un copil de a 5-a ºi probabil cã tot el ar fi cazul fericit în care ar avea o finalitate. Iþi lasã impresia cã orice alegere faci este cea corecta ºi algoritmul aduce mai mult a “cum sã obþii un bronz perfect” decât a „cum sã schimbi lumea”

Pentru a înþelege ceva, cel mai important lucru este sã pui întrebãri în legãturã cu ceea ce te intereseazã. Sã nu accepþi ce þi se oferã sau ce eºti obligat sã crezi pentru cã “aºa este”. Când îþi place ceva intr-adevãr, faci tot posibilul sã te informezi în toate locurile posibile ºi sã culegi cât mai multe informaþii; ajungi sã cunoºti la perfecþie toate detaliile ºi chiar sã îþi formezi propriile concepþii în domeniul respectiv. Trebuie ca într-adevãr sã îþi placã ceea ce faci, pentru a face o treabã bunã, iar Nexus oferã tuturor celor pasionaþi de ºtiinþã posibilitatea de a se implica, lucru care m-a atras în acest proiect.

1. Cum reacþioneazã fluidele în funcþie de gradul lor de vâscozitate în diferite situaþii (lichidele nenewtoniene în special)? Unele ºtiu cã se comportã ca niºte substanþe solide, (ºi chiar se cautã, de exemplu pentru vestele anti-glonþ, substanþe care sã fie in stare sã absoarbã energia proiectilului dar în acelaºi timp sã rãmânã moi si „purtabile”). Se poate merge pe apã într-adevãr sau este valabil doar in Biblie? Mai pe scurt, în ce moduri curg lichidele în funcþie de gradul lor de vâscozitate?

Procesul de observaþie are poate o legãturã chiar mai strânsã cu pasiunile noastre, pentru cã ne va fi întotdeauna mai uºor sã fim atenþi la detaliile care ne intereseazã decât sã încercãm sã observãm „ceva” pur ºi simplu. De cele mai multe ori scãpãm din vedere amãnunte, tocmai deoarece neglijãm complet unele domenii. Din aceastã cauzã, consider cã înainte de a putea face observaþii pertinente cu privire la diversele aspecte ale lumii înconjurãtoare, este necesarã o cunoaºtere prealabilã a unor concepte de bazã din diverse domenii. Chiar dacã nu putem depune aceeaºi pasiune pentru orice, este vital sã avem o culturã generalã cât mai bogatã, deoarece limitarea (focalizarea, chiar) nu duce întotdeauna la ceva bun.

Este posibil ca, þinând seama de proprietãþile unei holograme, orice parte a unui întreg sã conþinã toatã informaþia din întregul respectiv? Divizând o hologramã, ar trebui ca teoretic fiecare diviziune sã conþinã toatã informaþia (sau „imaginea”) hologramei iniþiale, dar acest lucru ar însemna ca dupã o multitudine de împãrþiri informaþia iniþialã, posibil foarte complexã, sã fie stocatã într-un mediu din ce în ce mai mic. În acest caz, mã întreb de ce a mai fost nevoie de un spaþiu mare pentru hologramã, atunci când informaþia putea fi stocatã mai eficient de prima datã. În concluzie: informaþia dintr-o hologramã ocupã tot spaþiul pus la dispoziþie, indiferent de mãrimea sa? Putem sã ne folosim de aceastã proprietate a hologramelor pe viitor pentru a dezvolta medii complexe de stocare a informaþiei?

1. Existã viaþa pe alte planete?
2. Existã apã, sub formã lichidã, pe Marte?
3. Acest experiment ar necesita sute de alte experimente, care sã poatã face posibil rãspunsul unei astfel de întrebãri.
4. Sunt prea multe cred...

Mã gândesc la faptul cã in acest fel mi se deschid nenumãrate drumuri cãtre cunoaºtere ºi cã în fond imposibilul poate deveni posibil. Încã de mic copil am fost interesat de mistere, de enigme nedesluºite ºi fãceam aproape orice sã aflu ce se întâmpla si de ce. Mã bucur ca aceasta dorinþã s-a pãstrat pana in prezent pentru ca in fiecare zi mi se deschid noi drumuri (cum este in cazul proiectului Nexus) si sunt tot mai informat in fiecare zi. Nu pot sa trãiesc fãrã sa gãsesc o explicaþie pentru orice si inventez scenarii si situaþii posibile in fiecare zi. Nu-mi place misterul si de aceea vreau sa ºtiu tot fãrã sa existe urme de ambiguitate. Mã bucur foarte mult ca exista acest proiect pentru ca in acest fel pot sa fac unele lucruri pe care le puteam face cu greu in mod obiºnuit si pot afla mult mai repede lucruri noi. Consider ca scopul meu in viata este sa aflu cat mai multe si sa pãtrund cat mai adânc in enigmele lumii in care trãim si care este ATAT de complexa.

Mi s-a pãrut foarte interesantã ideea de a uni toate ºtiinþele într-una singurã care sã facã legãtura dintre biologie, matematica, fizicã, chimie, etc. Cred cã acesta ar fi urmãtorul pas în evoluþie, dar cred cã în continuare este nevoie de specialiºti care sã cunoascã în profunzime domeniul lor de activitate, cel puþin pânã când vor exista suficiente cunoºtinþe ca sã fie posibilã aceastã „unire” a ºtiinþelor. Pânã acum am auzit vorbindu-se despre secolul fizicii, secolul matematicii, etc. ºi cum cã secolul al XXI-lea va fi secolul biologiei, cred însã cã secolul în care am intrat va fi secolul tuturor ºtiinþelor.

Momentan cel mai mult mã atrage la proiectul Nexus ideea de a gãsi soluþii practice la probleme uzuale. Mi-au plãcut filmele science-fiction din totdeauna (nu cred ca ar avea rost sa înºir o listã de filme) ºi probabil de aceea mi-am dorit sã intru în programul Nexus, în speranþa cã voi putea realiza proiecte interesante.

1. Prin ce diferã durata unui an ºi a zilelor din acel an în cursul timpului?
2. In ce fel este afectatã miºcarea de rotaþie a Pãmântului de celelalte planete, de Lunã ºi de Soare?
3. Pãmântul realizeazã ºi alte deplasãri în spaþiu daca luam în considerare alte sisteme de referinþã.
4. Pe lângã miºcarea de rotaþie si revoluþie, având ca sistem de referinþã Soarele, Pãmântul realizeazã împreunã cu întreg sistemul solar o miºcare de revoluþie in jurul centrului galaxiei. La rândul ei, galaxia noastrã realizeazã o deplasare ca rezultat al Big Bang-ului. Fiindcã influenþele din partea unora dintre aceste deplasãri sunt foarte mici ºi este practic imposibil sã le luãm pe toate în considerare, va fi necesar sã aproximãm câteva dintre ele sau sã le ignorãm (deºi calculul va pierde din precizie cu fiecare aproximare).

Devine tot mai evident cã ºtiinþele de bazã , biologia , fizica , chimia , etc , au ajuns într-un stadiu în care este necesarã o specializare ulterioarã , o anumitã parte din ceea ce presupune domeniul respectiv, pentru cã timpul necesar studierii în ansamblu nu este la indamina niciunui om de ºtiinþã. Aceastã diversificare a dus la formarea unor elite mondiale specializate pe astfel de domenii, de care de multe ori aflãm doar de la Discovery sau National Geographic. Pasionat fiind de istorie , sunt conºtient cã un fizician din secolul 21 deþine un volum net superior de informaþii faþã de unul din secolul 20. Acest fapt se datoreazã progresului tehnologiei ºi a predecesorilor noºtri, pasionaþi de ºtiinþã. Aceastã avansare în domeniul cunoaºterii poate antrena orice tânãr aspirant intr-o cãutare a unui domeniu neexplorat de predecesorii sãi , natura fiind darnicã la acest capitol.

În ceea ce mã priveºte, sunt dornic sã încep un proiect ºtiinþific împreunã cu colegii mei .Am urmãrit emisiunile de specialitate de pe Discovery , unde 2 echipe se întrec în realizarea unui proiect. Suntem departe de ce se întâmplã în Statele Unite , dar mãcar din punct de vedere ºtiinþific putem realiza ceva frumos .

1. Cum afecteazã diferenþele de presiune din aer modul în care obiectele lãsate libere se miºcã ?
2. Cum se va comporta un balon umplut cu aer când va fi supus la curenþi de aer diferiþi ?
3. Lãsat liber in aer , balonul va cãdea fiind influenþat de forþa gravitaþionalã Lãsat liber in aer , dar folosind un foehn pornit sub el , balonul va rãmâne în aer , împins de curentul de aer cald. Acest efect se numeºte principiul lui Bernoulli , care spune cã presiunea aerului scade într-un curent de aer. Când balonul tinde sã pãrãseascã curentul de presiune micã , presiunea mare din jurul lui îl împinge înapoi.
4. Am cãutat articole pe internet despre principiul lui Bernoulli ºi am aflat aplicabilitatea sa în aerodinamicã , termodinamicã ºi dinamica fluidelor.

Când am citit cele de mai sus primul lucru la care m-am gândit a fost cã „Este adevãrat!”. Totul in jurul nostru este ºtiinþã, iar noi trebuie doar sã ne învãþãm sã formulãm întrebãrile corespunzãtoare pentru a ajunge la rãspunsurile corecte, la o explicaþie pentru tot ceea ce ni se pare de neînþeles. Iar rãspunsurile gãsite ne vor ajuta în confruntarea cu probleme de care ne lovim zilnic, probleme care afecteazã nu doar persoana noastrã, ci întreaga omenire (poluarea, mediul) ºi asta este minunat!

1. Oare muzica influenþeazã în vreun fel creºterea plantelor?
2. Dacã pun la creºtere în doua recipiente grâu, ºi unuia îi pun muzicã clasicã în timpul creºterii, se va observa diferenþa dupã 2 sãptãmâni?

Eu sunt de pãrere cã aceastã lume ar putea evolua extrem de repede dacã fiecare dintre noi ar depãºi obstacolele pe care viaþa de zi cu zi ni le aduce în cale ºi ar reuºi, susþinut de ceilalþi, sã îºi spunã punctul de vedere. Poate cã în el se ascunde vreo viitoare teoremã. Cu mult calm, ambiþie, perseverenþã eu cred cã se pot realiza nenumãrate lucruri , unele dintre ele pãrând la prima vedere imposibile

1. Celulele cancerigene se supun geometriei fractale? Dacã da, de ce nu putem opri extinderea celulelor acestora dacã ºtim dinainte ce formã vor avea prin aplicarea unor „ziduri” formate din substanþe care le distrug, spre exemplu amigdalina care atacã in mod direct celulele cancerigene, prin eliminarea enzimei din acestea, enzima diferitã de cea a unei celule sãnãtoase, ºi distrugerea ei? Sau am putea introduce în organism o bacterie care se multiplicã foarte uºor, pe care anterior am modificat-o punând in compoziþia ei (in nucleu sau citoplasma) o substanþã dãunãtoare celulelor cancerigene. Aceasta s-ar multiplica în organism ºi împreunã cu ea ºi substanþa adãugatã de noi. Astfel ar fi atacate celulele bolnave iar cancerul ar cunoaºte un regres..
2. Putem lua 2 subiecþi. Unuia încercãm sã îi determinãm zonele afectate de cancer multiplicând celula iniþialã si administrându-i amigdalina. Dupã câteva zile observãm evoluþia celulelor la ambii subiecþi ºi cred cã vom descoperi un regres la primul subiect. Apoi putem încerca sã gãsim o formulã între rapiditatea evoluþiei cancerului ºi aplicarea amigdalinei. Acelaºi lucru am putea încerca ºi pt bacterie.

In primul rând am realizat importanþa cunoaºterii a cel puþin unei limbi strãine. Apoi, trebuie sã fim atenþi la tot ce se întâmplã în jurul nostru ºi în ceea ce priveºte orice lucru care ni se pare deosebit sã cãutãm informaþii despre el . Putem sã ne informãm din reviste ºtiinþifice, cãrþi de specialitate ºi multe alte surse.

Cei pasionaþi de un anumit domeniu ar trebui sa încerce sã îºi dezvolte abilitãþile în sensul studierii ºi aprofundãrii unui anume subiect. În felul acesta ar putea ajuta la noi descoperiri sau la gãsirea de soluþii pentru problemele actuale.

1. Ce este ºtiinþa? O imagine a realitãþii
2. Furnicile au anumite simþuri mai bine dezvoltate?..
3. Dacã aº scãpa niºte firimituri de pâine pe jos ºi le-as lãsa acolo, dupã un timp ar apãrea mai multe furnici in jurul firimiturilor
4. Cum ar putea sã simtã mirosul pâinii din bucãtãrie dacã ele niciodatã nu apar decât din senin?

Pãrerea mea este cã e foarte logic ce s-a scris aici...sunt lucruri de care sunt perfect conºtient, documentarea nu reprezintã o problema pentru mine din moment ce am conturi pe site-urile cu cele mai noi ºtiri, sã nu uitãm cã majoritatea emisiunilor de pe Discovery Channel au fost vizionate de mine de cel puþin 5 ori fiecare, însã problema nu apare aici. Este cam greu sã mã „apuc”de ceva ce mã frãmântã (poate timpul,fiind ocupat cu diferite chestii nu am timp sã încerc un anumit experiment sau ceva practic).Teoria sã zicem cã merge ....În week-enduri obiºnuiam sã mã întâlnesc cu un prieten mai vechi ºi sã spunem cã încercam câteva experimente. Nu ºtiu ce sã zic...nu mi se par neîntâlnite pentru mine cele spuse mai sus... un singur lucru însã se poate spune cu adevãrat...simt, am o „foame” enormã de cunoaºtere...ºi creºte din ce in ce mai mult...and any intelligent fool can make things bigger, more complex, and more violent...but it takes a touch of genius -- and a lot of courage -- to move in the opposite direction.(Albert Einstein)that’s all..:)

1. Ce mediu mai exact era...???dacã influenþeazã lumina(ultravioletele mai exact) ionizarea apei...depinde ce conþine (poate reacþiona în diferite cazuri..) poate consuma oxigen etc...am foarte multe întrebãri....ºi la majoritatea gãsesc singur rãspunsul...
2. Limitãm experimentul doar la ciupercã, nu ºi la luminã....lumina este factor, sau premizã staþionarã...eu aºa o vãd.. ºi nu trebuie sã ne legãm de ea. însã trebuie sã aflãm cele mai multe lucruri despre mucegai (pornim cu definiþia)...etc.
3. ªtim cã ciupercile sunt de doua feluri:superioare ºi inferioare(respectiv bureþii si MUCEGAIUL) Mucegaiul fiind ciupercã, nu are culoare, etc deci nici clorofila. deci nu poate fi influenþat de luminã. Însã sunt de pãrere cã lumina poate deteriora. Creºterea ºi dezvoltare mucegaiului este favorizatã în principiu, de cãldurã, aer stãtut ºi chiar întuneric....ªI IN PRIMUL RAND DE UMEZEALA.
4. Acum se pune întrebarea dacã nu cumva temperatura ar putea influenþa punga, respectiv condensul despre care se vorbea. Q + consum de O2? cãldura foarte mare in condiþii de umiditate, ºi în prezenþa de CO2, nu de O2.....ºi DA, acum putem spune cã ar putea influenþa mucegaiul, dar numai ºi numai în condiþiile ºi mediul care au fost precizate.

Citind rândurile de mai sus mi-am dat seama ca ºtiam deja multe dintre cele enumerate cel puþin intuitiv . dar ca degeaba le ºtiam daca nu aveam resursele psihologice necesare pentru a le pune in practica. Poate ca aceste rânduri imi vor întipãri mai bine in minte cat de importante sunt unele amânunte si cat râu pot face micile neglijente. Se ºtie ca iti poti dezvolta capacitatea de a invata mai usor doar invatand dar probabil ca si cu cat neglijezi mai mult anumite lucruri cu atat iti e mai greu sa revii la „forma” initiala.

Cat despre notarea ideilor undeva… avand in vedere ca poti invata de la oricine si din orice si mai ales oricand ceva, scriind iti ordonezi mai usor mintea nu neaparat pentru ca raman ideile scrise undeva ci pentru ca esti obligat sa revii asupra acestora cel putin inca o data. Acum ca am cam terminat ce am de spus ma duc sa mai notez undeva ce am scris aici… poate asa imi intra si mie in cap cate ceva........

1. Ma preocupa mai multe intrebari dar..”dand cu banul” o aleg pe asta: Este intuitia o capacitate… o calitate a omului sau este pur si simplu un element al hazardului.. cu alte cuvinte cand stim cine e pe capatul celalalt al firului de delefon inainte sa ridicam receptorul fara sa avem vreun indiciu sau vreun motiv sa presupunem asta
2. Daca „dam cu banul” dar de data aceasta literalmente.. si o persoana ghiceste in mod relativ constant fata de alta tragem concluzia ca are o intuitie „mai dezvoltata”. Asta ar insemna ca este o diferenta intre cei desi nici unul nu stie mai multe decat celalalt despre moneda respectiva
3. Obiectiv fiind, ma consider o persoana cu intuitie si ma intreb de ce sunt deseori sigur „ca e cap sau pajura (dupa caz)”..
4. Nu am discutat inca si experimentul acesta cu membrii echipei dar intuiesc ca nu o sa il facem pe acesta…sau nu e intuitie pentru ca am un motiv sa cred asta… este un experiment simplu pe care il putem face si in afara programului nexus.