Grupa1 Nexus

Filmul propune o incursiune inedita in lumea artelor martiale si a filozofiei Zen conform careia cunoasterea absoluta se obtine mai intai prin autocunoastere. Adept al acestei filozofii, Bruce Lee a scris scenariul si ar fi trebuit sa interpreteze rolurile lui David Carradine. Titlul ridica prima intrebare legata de acest film si anume, semnificatia sa. Flautul poate fi considerat un instrument al intelepciunii, iar tacerea sa ne spune ceva despre filozofia Zen: tacerea indeamna la curiozitate, iar aceasta la cunoastere. Purtatorul flautului apare in momentele critice pentru calatoria initiatica a personajului principal.

Jeff Cooper il joaca pe Cord si intruchipeaza tipul luptatorului orbit de propriile ambitii, urmarind idealul cunoasterii fara a realiza ca drumul spre intelepciune este insusi modalitatea obtinerii ei. Prima scena ne arata un Cord adept al zicalei: “scopul scuza mijloacele”, aratand ca este inca departe de modelul luptatorului Zen. Atitudinea sa de om revoltat fata de conditiile vietii si ale lumii care il inconjoara sugereaza inductiv posibilitatea sa de a fi unul dintre cei alesi ai vietii. Decizia de a-l urma pe cel care ii luase locul reprezinta momentul deciziv in care isi urmeaza chemarea destinului si la care nu renunta chiar daca ar fi fost umilit.

Toate probele reprezinta in esenta intamplari si experiente care construiesc caracterul personajului si il ajuta sa se cunoasca.

Primul personaj interpretat de David Carradine este The Blind Man, maestrul care il va ajuta pe Cord sa depaseasca probele. Pentru a putea pasi pe drumul initiatic, Cord trebuie sa depaseasca stadiul de luptator primitiv, invingandu-l pe Monkeyman. Se face deci o analogie: Monkeyman (jucat tot de David Carradine) reprezinta latura instinctiva a personajului principal si deci acesta duce de fapt o lupta interioara necesara atingerii scopului. Fiecare personaj intalnit este o parte din caracterul lui Cord: The Blind Man – cunoasterea lumii independent de simturi si fara prejudecati, Monkeyman – tipul lasului, Death – frica de necunoscut si Changsha – care initial intruchipeaza lupta cu propriile temeri si care mai apoi decide ca evolutia personajului principal este completa. Se observa o diferenta in maniera in care Cord isi intampina provocarile, ajungand in final sa inlocuiasca lupta fizica cu confruntarea spirituala.

Elementele aditionale care apar pe parcursul calatoriei au rolul de a-l testa pe Cord si reprezinta finaluri alternative ale celor care au renuntat la dobandirea intelepciunii.Astfel, The Man in the Oil Barrel este un personaj resemnat cu destinul sau , considerand izolarea singurul mijloc prin care poate renunta la viciile sale.Ulterior , Tara este chiar ispita in plasa careia cade Cord , incalcandu-si juramantul de castitate.Metoda de cunoastere este una empirica , invatand din propriile greseli , viata fiind un cumul de experiente care se repeta.

Cartea cunoaºterii, scopul cãlãtoriei, este de fapt o carte în care paginile sunt oglinzi. Cunoaºterea absolutã reprezintã cunoaºterea de sine. Nu poþi sa ºtii totul daca nu te cunoºti pe sine însuºi. Numai cunoaºterea de sine, singurã, este o þintã aºezatã destul sus, dar cunoaºterea a tot ceea ce ne înconjoarã este imposibil.

Finalul filmului este unul deschis deoarece acesta poate fi privit ca perpetuarea a generatiilor, in cadrul carora informatia trece pe o anumita linie genetica(fapt sugerat de inmanarea flautului lui Cord de catre The Blind Man) sau renasterea periodica care poate avea loc in mod direct prin trecerea experientelor de viata altei persoane, dar care fata de prima situatie poate sa le modifice dupa propria constiinta si la care poate sa adauge propriile experiente.

Filmul urmareste in totalitate firul narativ al lui Cord si coloana sonora este dominata de motivul flautului tacut , care delimiteaza secventele. Actiunea este atemporala si spatial este generalizat , sugerand un mod de gandire universal. Din punct de vedere moral filmul cultiva adevaratele valori pe care ar trebuie sa le respecte fiecare dintre noi printre care putem aminti: dreptatea, iubirea fata de aproape, setea de stiinta.